.. detalii zona

•  RELIEF

Muntii Bucegi au o constitutie geologica destul de framântata predominând în hitologia lor conglomeratele. Exceptie fac zonele marginale spre Leaota si Valea Prahovei precum si zona centrala a Vaii Ialomitei unde îsi fac aparitia calcarele jurasice, gresiile si breciile. Relieful carstic foarte evident pe Valea Ialomitei dezvolta atât exocarst reprezentat de chei si chiar lapiezuri precum si endocarst cu numeroase pesteri dintre care mai reprezentative sunt Ialomita si Ratei. La peste 1.700 m este foarte evident relieful glaciar în vaile Sugari, Obârsia, Doamnele si Gaura. Pragurile dintre arcuri au fost postamente pentru forme cascade: Obârsia si Doamnele. Altitudinile pornesc de la 600 m în comuna Moroieni si ajung pâna la 2.505 m pe Vf. Omu unde se afla statia meteo si cabana turistica cu acelasi nume situate la cea mai mare altitudine din tara. Culmile din zona centrala înalta depasesc adesea 2.000 m - Culmea Babele 2.200 m, Vf. Obârsia 2.380 m, Culmea Doamnele 2.183 m, Muntele Batrâna 2.080 m, Culmea Strungile 2.090 m.

Zona cheilor si ostului Ialomitean strabate toata zona centrala a masivului Bucegi unde breciile calcaroase (fragmente colturoase de roca cementata) au impus diversificarea reliefului si formarea unui peisaj mai spectaculos.

Sectoarele de chei care au îngustat considerabil defileul Ialomitei sunt:

•  Cheile Ursilor

•  Cheile Pesterii

•  Cheile Coteanului

•  Cheile Tatarului

•  Cheile Zanoaga Mica si Cheile Zanoaga Mare

•  Cheile Orzei

•  Cheile Dobrestilor

•  Cheile de la Gâlma

La acestea se adauga Cheile Brateiului si Cheile Rateiului situate în partea sudica a masivului Leaota.

•  CLIMA

Dupa ultimele evaluari climatice atât la nivel local cât si global, evolutia fenomenelor climatice a cunoscut numeroase dezechilibre datorate subtierii stratului de ozon si implicit a încalzirii globale fapt ce a determinat temperatura medie anuala si cantitatea de precipitatii sa-si modifice considerabil valorile.

Amplitudinea hipsometrica de 1.000 1.400 m fata de vaile si dealurile înconjuratoare determina totusi o etajare evidenta a climei surprinsa îndeosebi în scaderea temperaturii (6 ° C la 1.000 m) si cresterea cantitatii de precipitatii (cca 200 220 mm la 1.000 m) o data cu cresterea altimetrica a reliefului.

Temperatura medie anuala la Vf. Omu este de 5 ° C, în luna ianuarie - 8 ° C iar în luna iulie 10 ° C. Luna cea mai noroasa este aprilie iar numarul maxim de zile senine se înregistreaza în septembrie. Precipitatiile atmosferice sunt de 1.000 1.200 mm anual, cele mai ploioase fiind lunile de vara îndeosebi sub forma de averse. Vânturile predominante sunt cele dinspre NV si bat cu o viteza medie de pâna la 10m/s.

•  HIDROGRAFIA este dominata de râul Ialomita care-si are izvoarele sub Mecetul Turcesc (în aval de Vf. Omul). Acesta colecteaza atât pâraiele din Muntii Bucegi (râul Doamnei, Sugarile, Horoaba, Coteanu, Tataru, Blana, Oboarele, Valea lui Mircea, Vordalezul, Orzea, Brândusa) cât si din SE Muntilor Leaota (Bratei, Ratei, Raciu).

•  VEGETATIA

Datorita modificarii conditiilor climatice o data cu înaltimea se înregistreaza o evidenta etajare a vegetatiei. Cea mai mare extindere o au padurile de fag care urca pâna la 1.200 m, urmeaza un subetaj de tranzitie, fag cu conifere pâna la 1.400 m dupa care urmeaza etajul propriu-zis al coniferelor în care predomina bradul. În poienile si luminisurile padurii întâlnim o mare varietate de plante ale caror flori viu colorate ne încânta privirea. La peste 1.800 m în golurile alpine apar tufarisurile subalpine si pajistile alpine cu jneapan, merisor, ienupar, rododendron, afin, azalee pitica si numeroase flori.

Fauna

Dintre mamiferele care-si duc viata în padurile de foioase si conifere întâlnim frecvent ursul brun, mistretul, veverita, viezurele, pisica salbatica, râsul, lupul, caprioara, cerbul.

Pasarile, aflate într-o vesnica agitatie, sunt însotitoarele permanente ale drumetului: ierunca, cocosul de munte, gaita, mierla, alunarul în paduri, brumarita de stânca, fâsa de munte, mierla gulerata, codrosul de munte si corbul în golurile alpine. În apele repezi si oxigenate ale râurilor traiesc pastravul indigen, boisteanul, mreana si cleanul.

CAI SI LOCALITATI DE ACCES

•  Calea ferata Titu Pietrosita, iar de aici prin Moroieni cu acces în zona centrala a Muntilor Bucegi pe Valea Ialomitei (marcaj cruce albastra) sau pe drum forestier ce trece pe la Sanatoriul Moroieni si de aici peste Muntele Orzea.

•  Drumul modernizat Târgoviste Pucioasa Fieni Pietrosita Moroieni Sinaia cu acces în zona montana din Sinaia si Busteni prin intermediul telecabinei sau al traseelor de pe abruptul prahovean.

•  Drumul modernizat Târgoviste Câmpulung Rucar - Bran cu acces pe abruptul nordic spre Vf. Omu.

CAZARE SI ADAPOST

Reprezentative sunt cabanele de pe Valea Ialomitei: Cerbu, Vânatoru, Scropoasa, Zanoaga, Bolboci, Padina si Hotel Pestera. Pe Vf. Omu se afla Cabana Omu cu regim estival si statia meteo care cazeaza numai în regim special sau de urgenta, pe versantul estic se afla Cabana Babele si Piatra Arsa iar în masivul Leaota, Cabana Leoata si Cantonul Bratei.

TRASEE TURISTICE

Culoarul Vaii Ialomita cu plecare din Moroieni si pâna în Pestera (marcaj cruce albastra, timp estimativ 5 7 ore).